PISA 2025: Elevii din România rămân sub media OECD la matematică, citire și științe

Rezultatele PISA 2025 arată că elevii români de 15 ani au obținut scoruri sub media Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) la toate domeniile evaluate. Cea mai importantă scădere față de ediția anterioară a fost înregistrată la citire, unde punctajul mediu a ajuns la 413.

Primele rezultate ale evaluării internaționale au fost publicate de OECD marți, 8 septembrie 2026. La ediția din 2025 au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii, reprezentând aproximativ 33 de milioane de tineri de 15 ani.

În România, testarea a inclus 7.725 de elevi din 322 de școli. Eșantionul reprezintă aproximativ 172.000 de elevi din această categorie de vârstă, iar OECD precizează că datele îndeplinesc standardele de calitate necesare pentru raportare.

Scorurile României la PISA

• Științe: 425 de puncte, cu aproximativ 3 puncte sub rezultatul din 2022;
• Citire: 413 puncte, cu aproximativ 16 puncte mai puțin decât la ediția precedentă;
• Matematică: 419 puncte, în scădere cu aproximativ 9 puncte față de 2022;
• Rezolvarea problemelor cu instrumente digitale: 442 de puncte, evaluare introdusă pentru prima dată la această ediție.

Științele au fost domeniul principal al testării din 2025, în timp ce matematica și citirea au avut un rol secundar. Pentru prima dată, elevii au fost evaluați și în privința modului în care folosesc instrumente digitale pentru rezolvarea problemelor.

Deși punctajele brute au fost mai mici decât în 2022 la toate cele trei discipline tradiționale, OECD subliniază că diferențele trebuie interpretate prin raportare la marja de incertitudine statistică. Potrivit organizației, rezultatele la matematică și științe sunt, în linii mari, la același nivel ca în 2022, în timp ce scăderea de la citire este semnificativă statistic.

Tot mai mulți elevi sub prag

La matematică, numai aproximativ 48% dintre elevii români au atins cel puțin Nivelul 2 de competență, față de 65% în medie în țările OECD. Prin urmare, circa 52% dintre participanți au rămas sub nivelul minim, proporția fiind de aproximativ 49% în 2022.

Nivelul 2 presupune, printre altele, că elevul poate identifica modul în care o situație simplă poate fi exprimată matematic, fără instrucțiuni directe. Exemplele includ compararea unor distanțe sau realizarea unor conversii simple. Doar aproximativ 4% dintre elevii români au ajuns la nivelurile superioare 5 sau 6, comparativ cu 8% în media OECD.

La citire, aproximativ 52% dintre elevii din România au atins Nivelul 2 sau un nivel mai ridicat, în timp ce media OECD este de 69%. Astfel, 48% dintre elevii români se află sub pragul minim, față de aproximativ 42% la evaluarea din 2022.

Un elev care atinge cel puțin Nivelul 2 poate identifica ideea principală a unui text de lungime moderată, poate găsi informații pe baza unor criterii clare și poate analiza scopul sau forma textului atunci când primește indicații. La nivelurile 5 și 6 se află doar aproximativ 1% dintre elevii români, față de circa 6% în media OECD.

În domeniul științelor, aproximativ 46% dintre elevii români nu ating Nivelul 2 de competență. Pe termen lung, OECD constată că ponderea elevilor cu rezultate slabe a crescut față de 2015 cu 12 puncte procentuale la matematică, cu 9 puncte procentuale la citire și cu 7 puncte procentuale la științe.

Scăderea pe termen lung

Comparativ cu anul 2015, performanța din 2025 este mai slabă la matematică și citire, în timp ce scorul mediu la științe a rămas relativ stabil. Rezultatele la citire reflectă și o problemă observată la nivel internațional, în special în ceea ce privește evaluarea informațiilor, corelarea mai multor surse și analiza critică a textelor.