Deficitul bugetar a coborât la 2,34% din PIB după șapte luni din 2026

Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 2,34% din PIB în primele șapte luni din 2026, față de 3,99% în aceeași perioadă a anului trecut. În termeni nominali, deficitul este mai mic cu 28,36 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

Ministerul explică evoluția prin creșterea mai rapidă a veniturilor comparativ cu cheltuielile. Veniturile bugetului general consolidat au însumat 412,31 miliarde de lei, cu 11,2% peste nivelul consemnat în primele șapte luni din 2025.

Încasări mai mari la buget

Avansul veniturilor a fost susținut în principal de colectarea taxelor și de fondurile europene. Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, până la 214,32 miliarde de lei, iar ponderea lor în PIB a urcat de la 9,69% la 10,42%.

• Încasările nete din TVA au ajuns la 88,55 miliarde de lei, cu 26,5% mai mult decât în perioada similară din 2025.
• Încasările brute din TVA au crescut cu 21,7%, pe fondul aplicării noilor cote prevăzute de Legea nr. 141/2025.
• Rambursările de TVA către companii au totalizat 20,48 miliarde de lei, față de 19,59 miliarde de lei anul trecut.
• Veniturile din accize au urcat cu 6,4%, la 28,37 miliarde de lei. Pentru produsele energetice, creșterea a fost de 10,9%.
• Fondurile rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate, împreună cu donațiile, au însumat 37,28 miliarde de lei, cu 30,3% peste nivelul din 2025.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au fost de 38,34 miliarde de lei, în creștere cu 8,6%. Impozitul pe dividende a adus cu 19,5% mai mult la buget, iar veniturile din Declarația unică au avansat cu 19,7%.

Impozitul pe salarii a crescut cu 5,2%, în urma modificărilor fiscale aplicate de la 1 ianuarie 2025. Contribuțiile de asigurări au ajuns la 129,14 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult, iar impozitul pe profit a generat 28,35 miliarde de lei, în creștere cu 8,3%.

Cheltuieli ținute sub control

Cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 460,39 miliarde de lei, cu 2,9% peste nivelul din primele șapte luni ale anului trecut. Ca pondere în PIB, acestea au scăzut de la 23,3% la 22,4%, pe fondul controlului mai strict asupra cheltuielilor curente.

• Cheltuielile de personal au însumat 95,67 miliarde de lei, cu 4,06 miliarde de lei mai puțin decât în 2025. Reducerea nominală a fost de 4,1%, iar ponderea în PIB a coborât la 4,7%.
• Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 11,2%, până la 59,6 miliarde de lei. Cea mai mare parte a avansului provine din plățile efectuate în sistemul de sănătate.
• Costurile cu dobânzile au ajuns la 40,12 miliarde de lei, aproximativ 2% din PIB, după o creștere anuală de 26,5%.
• Cheltuielile pentru asistență socială au scăzut cu 0,6%, la 146,59 miliarde de lei. În această sumă au fost incluse 149,54 milioane de lei pentru compensarea facturilor la energie și gaze ale consumatorilor casnici.
• Subvențiile au totalizat 7,51 miliarde de lei și au fost direcționate în principal către transportul de călători, agricultură și schema energetică pentru consumatorii non-casnici.

Ministerul Finanțelor arată că dobânzile continuă să pună presiune pe buget și pe necesarul de finanțare al statului. În același timp, reducerea cheltuielilor de personal a dus la scăderea ponderii acestora în totalul cheltuielilor publice, de la 22,3% la 20,8%.

Investiții mai mari, deficit redus

Investițiile publice au continuat să crească, chiar dacă deficitul s-a redus. Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din primele șapte luni ale anului 2025, ceea ce înseamnă un avans de aproximativ 24%.

Fondurile europene și PNRR au asigurat 71,05% din totalul investițiilor, prin granturi și împrumuturi. Plățile pentru aceste proiecte au crescut cu 20,40 miliarde de lei, respectiv cu 60,08%.

Proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au însumat 45,88 miliarde de lei, după o creștere anuală de 39,1%. Cheltuielile pentru componenta nerambursabilă a PNRR au fost de peste două ori mai mari decât în perioada comparabilă din 2025.

Mesajul ministrului Finanțelor

Alexandru Nazare consideră că rezultatele de la șapte luni indică o stabilizare a finanțelor publice și un parcurs de reducere a deficitului.

„Datele la şapte luni arată că menţinem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar şi stabilizare a finanţelor publice. Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie. Am continuat fără întrerupere rambursările de TVA, restituind peste 20,4 miliarde de lei companiilor pentru a le asigura lichiditatea necesară, şi am direcţionat resursele cu prioritate către marii piloni de dezvoltare, unde investiţiile din fonduri europene şi PNRR au înregistrat un avans de peste 60%. Pe măsură ce consolidăm această bază mai sănătoasă a finanţelor publice, următorul pas este să transformăm stabilizarea în creştere economică sănătoasă şi sustenabilă”, a declarat ministrul Finanțelor.

Alexandru Nazare a avertizat însă că datele din lunile următoare trebuie interpretate ținând cont de schimbarea bazei de comparație. Începând din august, efectele măsurilor adoptate în iulie 2025 vor fi anualizate, ceea ce poate reduce diferențele față de anul trecut.

„Rezultatele la 7 luni transmit un semnal important de stabilitate şi responsabilitate fiscală. România îşi consolidează credibilitatea, atât în plan extern, cât şi intern, iar acest semnal este unul foarte important pentru pieţe, pentru investitori şi pentru încrederea în economia românească. O ţară care transmite încredere şi coerenţă fiscală este o ţară mai puternică. Trebuie însă să citim corect şi execuţiile bugetare ale lunilor următoare”, a arătat ministrul.

El a subliniat că România trebuie să păstreze execuția bugetară pe traiectoria necesară pentru atingerea țintei de deficit anual. Printre prioritățile indicate se numără consolidarea structurală a ajustării fiscale, menținerea disciplinei cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, absorbția mai rapidă a fondurilor europene și orientarea resurselor către investiții.