Ana, inteligența artificială și clasamentele care dezvăluie cheltuielile statului
Ana a analizat 15 milioane de date despre cheltuielile statului și a identificat salarii, petreceri, alcool și finanțări publice în clasamente detaliate.
Adaugă The Globe ca sursă preferată pe Google
Un agent de inteligență artificială numit Ana a analizat peste 15 milioane de date ale statului român și a identificat erori, achiziții inutile și contracte cu prețuri peste mediile de cumpărare. Analizele despre cheltuielile publice, realizate împreună cu economistul Radu Georgescu, au depășit trei milioane de vizualizări într-o singură săptămână.
Potrivit lui Radu Georgescu, Ana a făcut în trei zile ceea ce Guvernul nu a reușit să realizeze în ultimii doi ani: să ofere o imagine mai transparentă asupra modului în care sunt folosiți banii publici. Economistul a spus că ar putea pune gratuit agentul la dispoziția Guvernului, Parlamentului și Președinției pentru organizarea datelor instituțiilor.
Printre materialele care au atras atenția se numără mai multe clasamente construite pe baza informațiilor publice:
- topul celor mai mari salarii din sectorul bugetar;
- clasamentul petrecerilor plătite din fonduri publice;
- topul instituțiilor în funcție de consumul de alcool;
- lista celor mai mari sume alocate din bani publici pentru echipe de fotbal, handbal și alte formații sportive.
UTA Arad ocupă locul al optulea în clasamentul echipelor sportive care au primit cele mai mari finanțări publice. Aradul nu apare însă în topurile referitoare la salariile bugetarilor, petrecerile finanțate de instituții sau consumul de alcool.
AI între eficiență și riscuri
Dezvoltarea inteligenței artificiale a transformat și industria tehnologică. Aproape toți cei 5.300 de angajați ai companiei Anthropic au ajuns milionari în dolari, iar aproximativ 600 dintre ei dețin averi de peste 100 de milioane de dolari.

Tehnologia este folosită tot mai des pentru activități intelectuale, inclusiv redactare, jurnalism și creație de conținut. În schimb, roboții capabili să execute munci periculoase au nevoie de componente fizice complexe, precum senzori, unelte, sisteme de recuperare și structuri care să reziste în condiții dificile.
Un robot trimis să repare o conductă sub apă, de exemplu, nu are nevoie doar de un program performant, ci și de un corp adaptat presiunii, de echipamente și de proceduri de siguranță. Din acest motiv, automatizarea muncilor de birou este mai simplă și mai ieftină decât înlocuirea oamenilor în intervențiile riscante.
Muzicianul Peter Gabriel consideră că inteligența artificială poate ajuta mai mulți oameni să creeze artă și ar putea ajunge să producă lucrări valoroase pe măsură ce algoritmii evoluează. În același timp, artistul susține că dezvoltarea tehnologiei ar trebui încetinită din cauza riscului ca aceasta să contribuie la războaie sau să depășească semnificativ capacitatea de control a oamenilor.
Gabriel a criticat și atitudinea oamenilor față de celelalte forme de inteligență, afirmând că specia umană este „cea mai arogantă dintre primate”. Dezbaterea despre utilitatea și limitele inteligenței artificiale rămâne astfel legată atât de eficiența administrativă, cât și de felul în care societatea va decide să folosească tehnologia.
