Nicușor Dan anunță prioritățile României în politica externă, la reuniunea diplomației

Președintele Nicușor Dan a prezentat, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, direcțiile pe care România vrea să le urmeze în relațiile externe. Șeful statului a vorbit despre securitate, sprijinul pentru românii din afara țării, diplomația economică și viitoarea colaborare cu Guvernul.

Potrivit lui Nicușor Dan, politica externă a României are trei obiective principale:

• consolidarea securității;
• sprijinirea comunităților românești din străinătate;
• dezvoltarea diplomației economice.

În domeniul securității, președintele a spus că România și-a intensificat implicarea în formatele multilaterale din care face parte. El a amintit summitul B9 organizat la București, la care au participat secretarul general al NATO, reprezentanți ai Statelor Unite și ai Ucrainei, precum și adoptarea unei declarații considerate relevantă pentru pregătirea summitului NATO de la Ankara.

România participă și la noul format al flancului estic din interiorul Uniunii Europene, denumit Formatul Helsinki. Nicușor Dan a menționat, de asemenea, implicarea țării în Board of Peace și în Coaliția de Voință, subliniind că Bucureștiul își transmite pozițiile privind securitatea în fiecare dintre aceste structuri.

Parteneriatul cu Statele Unite rămâne o direcție importantă, atât prin componenta de apărare, cât și prin cea economică. Președintele își dorește o prezență mai consistentă a companiilor americane în România și a arătat că Bucureștiul se concentrează pe parteneriate bilaterale care să completeze garanțiile oferite de formatele multilaterale.

Amenințările hibride, printre priorități

Șeful statului a inclus între preocupările viitoare ale diplomației și combaterea amenințărilor hibride. Acestea vizează atât acțiuni cu efecte directe, cât și atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, domenii în care, potrivit președintelui, progresele au fost inegale.

Relația cu Uniunea Europeană va fi marcată de decizii privind viitorul cadru financiar multianual. România speră ca bugetul european pentru 2034 să fie stabilit până la sfârșitul anului și a coordonat declarația comună a grupului Prietenii Coeziunii, format din 16 state care susțin interese comune în configurarea viitorului buget.

România susține extinderea Uniunii Europene către Republica Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest, cu respectarea criteriului meritelor. Nicușor Dan a salutat deschiderea clusterelor de negociere pentru Republica Moldova și Ucraina și a insistat asupra nevoii unei arhitecturi europene solide de securitate.

În ceea ce privește războiul din Ucraina, președintele a declarat că România urmărește obținerea cât mai rapidă a unei încetări a luptelor și a unei păci stabile în regiune. Bucureștiul sprijină Ucraina atât prin acțiuni bilaterale, cât și în cadrul formatelor internaționale, inclusiv prin măsuri de presiune economică asupra Rusiei.

Republica Moldova ocupă un loc central în politica externă a României. Nicușor Dan a indicat progresele realizate în sprijinirea Chișinăului, inclusiv în privința interconexiunilor energetice, și a reafirmat susținerea pentru parcursul european al Republicii Moldova.

Marea Neagră a fost prezentată drept o zonă esențială pentru securitatea României și a Europei, dar și pentru viitoarele legături economice cu regiunea Caspică și Asia. România avansează cu proiectul hubului european de securitate maritimă, iar președintele a anunțat că exploatarea gazelor din perimetrul Neptune Deep va începe anul viitor. În paralel, sunt dezvoltate interconexiuni energetice cu statele din regiune.

România a îndeplinit condițiile pentru OCDE

Un alt obiectiv diplomatic este aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. România a îndeplinit toate cele 25 de condiții tehnice sau grupuri de condiții tehnice, iar decizia politică privind integrarea este așteptată în perioada următoare.

România urmărește și obținerea unei poziții importante în Organizația Internațională a Francofoniei. Președintele a spus că țara are un candidat bine pregătit pentru funcția de secretar general și că eforturile diplomatice trebuie concentrate în sprijinul acestuia.

În privința comunităților românești din străinătate, Nicușor Dan a evidențiat parteneriatul strategic semnat cu Ucraina și efectele sale asupra minorității românești. El a remarcat că Ucraina marchează, la 31 august, Ziua limbii române și a apreciat că îngrijorările legate de educația în limba română s-au diminuat.

Președintele a cerut o prezență mai eficientă a personalului diplomatic în comunitățile românești numeroase și îmbunătățirea serviciilor consulare. El a inclus această temă între prioritățile administrative ale perioadei următoare.

Diplomație economică și probleme administrative

Diplomația economică va trebui să valorifice noile acorduri comerciale încheiate de Uniunea Europeană cu Mercosur, India, Indonezia, Australia și alte piețe importante. Pentru rezultate mai bune, Nicușor Dan consideră necesară o cooperare strânsă între companiile de stat, mediul privat românesc și reprezentanțele diplomatice.

Președintele a recunoscut că rotația administrativă planificată pentru această vară nu a fost realizată. El a pus întârzierea pe seama unei crize politice care a depășit estimările inițiale și a spus că, împreună cu viitorul Guvern, indiferent de componența acestuia, trebuie găsită soluția potrivită pentru Ministerul Afacerilor Externe.

Printre problemele rămase de rezolvat se numără finanțarea și sediile administrative ale reprezentanțelor României din străinătate. Nicușor Dan a exprimat speranța că aceste chestiuni vor înregistra progrese în anul următor.